sâmbătă, martie 9

Ziua pământului din care cresc


Nu ştiu să tac
Îmi ticăie laolaltă
plămânii
limba
irişii
tot timpul
Tu crezi că râd şi te întorci cu spatele
plângi că vrei să ne jucăm
de-a copacii
din cărţile de colorat
ale copiilor care n-au iubit nicicând cariocile
Hai să fim eco
îmi şopteşti
când n-avem nevoie de electricitate
Uiţi
uiţi strig
din mijlocul apei risipite
ai uitat
de ceasul meu biologic
Am plecat.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu