Final de an. Bilanț. Mulțumiri, nemulțumiri, împliniri, speranțe, dezamăgiri, oameni noi, oameni vechi, oameni care-au dispărut sau care și-au găsit locul în viața mea... Toate acestea și multe multe altele mi-au mai umplut un an din viață și mă fac să mă gândesc acum la cât de norocoasă sunt și la faptul că în fiecare clipă știu, că dacă aceea ar fi să fie ultima, aș considera că m-am bucurat pe deplin de toate deliciile ce mi-au ieșit în cale...
Anul acesta m-am despărțit de liceu, am luat bacul cu o notă peste 9, așa cum mi-am propus, am intrat la ambele facultăți la care am dat examen de admitere, am fost a III-a pe listă la facultatea pe care mi-am dorit să o urmez. Am fost în Vamă de două ori, am renăscut la concertul lui Roger Waters, m-am mutat în București, locul pe care l-am visat de atâția ani. Am fost la reuniunea de la Pitești și anul acesta. Am luat două premii literare. Am crescut, am descoperit, am început să mă adaptez. Mi-am îngăduit un răgaz în care să acumulez, să mă dumiresc, să înțeleg ceea ce mi se întâmplă, ceea ce e în jurul meu. Mi-am dat timp să pot construi un plan de acțiune și o traiectorie pe care să o urmez. Am înțeles că îmi pot dori orice, că am vârsta și posibilitatea să fac orice, să cuceresc întreaga lume. Am înțeles că timpul cerne lucrurile și oamenii și îmi croiește o cale luminoasă, dacă eu aleg așa...
Tot în anul minune mi-am îndeplinit cel mai mare vis - să văd Parisul. Să ajung acolo cu un om special. Un om care să mă iubească pentru tot ceea ce sunt și tot ceea ce pot fi. Pot spune că anul 2013 a fost anul care mi-a demonstrat că lucrurile bune li se dau celor ce așteaptă. Astfel, visuri vechi au devenit realitate anul acesta. De fapt, pot spune că ceea ce mi-am dorit atunci când am aruncat bănuțul norocos în Fontana di Trevi acum 4 ani și jumătate și acum 3 ani, am obținut. Nu știu dacă ambiția este motorul care a pus totul în mișcare, întâmplarea sau pur și simplu... iubirea... Poate toate la un loc. Sau poate sunt doar un om norocos și un om fericit. Ceea ce știu sigur e că sunt ”cea mai iubită dintre pământeni” și nu în sensul metaforic al lui Preda.
Planuri pentru 2014 am destule, dar nu îmi place să le dezvălui înainte de a le concretiza, așa că tot ce voi spune este că sper să fiu sănătoasă și destul de ambițioasă, încât să pot păși cu încredere spre lumea asta imensă și revelatoare. Îmi doresc să am încredere, să am putere, să învăț, să aflu, să cunosc, să râd și să iubesc. Să îmi umplu viața de oameni minunați și de locuri și experiențe uimitoare. În fond, asta e tot ce contează. Cât de frumoși ne simțim, cât de mult ne iubim, câtă fericire lăsăm să încapă în noi...
Iar vouă, celor ce citiți aceste rânduri, și mai ales celor ce citiți dincolo de ele, vă doresc să iubiți, să fiți iubiți, frumoși și deschiși! Să vă lăsați cuceriți, emoționați și luminați de întreaga ”corolă de minuni a lumii”!
ai uitat ca ti-am cantat in gara la Bucuresti :)))
RăspundețiȘtergereDa, ai uitat că Dorian ţi-a cântat în Gara de Nord!!
RăspundețiȘtergereN-am uitat, dar n-am impartasit cu toata lumea :)
Ștergere