Tu ... nu mai ştii de mine
eu ... o cunosc pe ea,
iar ea te vrea pe tine
fără amprenta mea.
Dar ţi-ai dori să poţi afla
tot despre mine-ori poate,
în ea să regăseşti ceva
din ale mele şoapte.
Adesea, năucit, te pierzi,
între-ale mele tâmple fine
şi ochii ei cumplit de verzi
unde întrebi din nou de mine.
Tu tot mai speri sau doar visezi
o eu mai alfel decât ea,
o ea în care să nu vezi
atât de des inima mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu