Dezordine, amalgam de lucruri aruncate prin cameră. E cald, e bine aici... Mă joc cu un creion pe hârtie. Pregătesc pledoaria pentru ora de română de mâine şi mă gândesc...
Astăzi mi-ai spus: "unde eşti, tu, înger nebun?!".
Aici, acum.
Îţi mulţumesc pentru că involuntar, m-ai făcut să-mi dau seama că îngerii mai au aripi.
De azi învăţ să am răbdare.
Bine te-am găsit, om frumos! Un drum cu soare ţi-am pregătit, în semn de mulţumire, de drag şi zâmbet.
p.s.: "Poate că nu însemnăm nimic pentru timp, dar unul penru celălalt suntem regi şi regine, iar lumea e o grădină binevoitoare plină de întâlniri întâmplătoare şi plecări neaşteptate."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu