Acum și mâine, o nouă vară de visuri

Am revenit în orașul natal. În ceea ce se numește prima vacanță de vară din viața-mi studențească. Galațiul e neschimbat. Zilele de vară sunt și ele asemenea atâtor altora, din trecut, când colindam toate străzile asfaltate de căldură, cu bicicleta, cu prietenii, aparatul de fotografiat, cărțile sau doar planurile mele de viitor. 

Încă nu-mi dau seama cum resimt vacanța asta. Ascult mai puțină muzică. În principal, Rock FM, Nostalgie FM sau Simon & Garfunkel. Și cam atât. Aici găsesc cântece care mă cheamă acum. Care mă ademenesc și mă liniștesc. 

Între timp, am răspuns la câteva întrebări cu și despre poezie, aici. Mi-a plăcut mult pentru că m-am simțit în largul meu și am putut să dau frâu liber multor fluturi dintre cei adunați în atâtea luni de tresăriri bucureștene. Și tot un interviu frumos a fost și cel pentru Metropotam.ro, unde am povestit cu drag, împreună cu Paul despre ”Metroul cu suflete”. Ne-am dat amândoi seama cât de multă nevoie au oamenii de povești și de întâmplări frumoase, care să le aducă zile mai bune... Așa că am hotărât că proiectul nostru merită să trăiască mai departe. Am văzut în interviul acesta o șansă - de a fi tot mai multe suflete hrănite cu imaginile și poveștile noastre și în plus, o promisiune - că vom continua, oriunde ne-ar purta viața pe fiecare dintre noi. Sunt atât de multe orașe în întreaga lume, unde circulă zilnic metroul... 

În rest, îl sprijin cu toată forța, imaginația și devotamentul posibil pe al meu drag, să-și urmeze visul și să primească șansa de a realiza lucruri faine. Vorbesc despre ”Help Paul Get Hired” sau ce poate face un tânăr pasionat și ambițios, o campanie despre care puteți afla mai multe și o puteți chiar susține aici. 

Mai lucrez la ceea ce o minte marcată profund de matematică ar numi ”o bază de date” cu cele mai bune imagini pe care am avut ocazia să le realizez până acum. Promit un blog dedicat fotografiei, unde voi posta tot ce-mi este mai drag din ce-am văzut prin aparatul foto. În curând... 

Și mai promit și o poveste detaliată a experienței Erasmus în Franța. Pentru că sunt atât de multe de spus... Atât de multe lucruri pe care nu le știi până când nu te încumeți să intri în acest ”labirint”. Atâtea aspecte de pus la punct cu mult înainte de a ateriza, propriu-zis, la Lyon... Își vor găsi locul și aceste experiențe, printre altele la fel de importante, împărtășite pe acest blog, printr-un mare zâmbet luminos...