sâmbătă, iunie 22

Frumuseţe şi bestialitate

Natura umană este un izvor nesecat de ... surprize. Ştiam că oamenii sunt răi, am ştiut mereu asta, ştiam, de asemenea, că există oameni frumoşi, oameni în care merită să crezi. Ceea ce uit adesea este însă cât de debusolaţi sunt oamenii, în general, ce răi în particular.

Poate tocmai din motivul ăsta răutatea lor există şi se manifestă. Din confuzie, din indecizie, din acele clipe în care nu ştiu ce să facă, nu ştiu ce vor sau ce simt. Atunci câştigă urâţenia, meschinul îi înghite ca un balaur cu şapte capete, iar ei au impresia că sunt stăpânii universului şi că au făcut o alegere corectă. Au impresia că burta balaurului (ca să nu spun burta peştelui, pentru că ar putea fi confundată cu povestea lui Iona) este locul ideal în care ei au ales să trăiască, frumos, după normele proprii, departe însă de tot ceea ce e adevăr şi esenţă, puritate şi însufleţire.

De ce nu pot fi asemenea lui Iona? Simplu, pentru că Iona, în burta peştelui, este izbit de revelaţia libertăţii, pe care o doreşte cu toată fiinţa sa. Libertatea, adevărul, pacea interioară... toate aceste lucruri se nasc în năzuinţele lui Iona. Ei bine, acei oameni înghiţiţi de balaur nu pot avea asemenea revelaţii. Pentru că ei se complac, se mulţumesc în spaţiul închis al urâţeniei şi al răutăţii care le oferă doar iluzia eliberării. De fapt, se limitează. Pentru că atât pot.

În fond, ceea ce gândim, dar mai ales ceea ce simţim ne defineşte. Aşadar, regi pe nimic, nici nu ştiu dacă oameni e un termen potrivit pentru "personajele" plate despre care vorbesc. Plate - fără profunzime, fără un profil psihologic provocator, fără un suflet întreg de explorat cu toată setea de bine... Poate că da, termenul "oameni" ar putea fi acceptat şi în cazul lor. În fond, fac parte din diversitatea naturii umane cu toţii.

Şi e bine să ne mai împiedicăm de ei, din când în când. Să putem aprecia mai mult şi mai frenetic adevăraţii Oameni şi calităţile morale care îi desăvârşesc şi îi fac pe aceştia fiinţele acelea de care vrem cu toată forţa lăuntrică, uneori nebună de dorinţă, să ne legăm vieţile cât mai mult timp...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu