Noi nu.
Nu.
Noi n-o să numărăm cutele cerului
atunci când apusul îl zgârie
cu ultimele puteri.
Noi n-o să ne călcăm pe picioare
sau pe drumuri fără sens
departe de malurile abrupte ale mării
Eu o să-ţi mai ating uneori
plămânii
să ştiu că îmi respiri cu grijă
aerul.
Tu... o să mă mai întrebi de multe ori
unde sunt
doar ca să-mi găseşti umerii ascunşi
în întuneric.
Noi o să prindem fluturi cu plase încâlcite
să le dăm drumul apoi
să avem după cine alerga
Ei îşi vor striga libertăţile.
Noi nu.
comentez în dulce-amăgitorul stil loz în plic sau doape de la concursuri la sticlă: mai încearcă!
RăspundețiȘtergere