Ianuarie/ January
În ianuarie am pornit spre tărâmul magic al Capului Verde, unde o lume complet nouă ni s-a arătat. Am scris aici, cu multe detalii, despre întreaga experiență.
”La source invisible” despre care scrie Schmitt pasionant e despre legătura cu originile, e despre cum „acasă” este o stare și cum se pot potoli neliniștile pe care nu le putem nicicum înțelege. Desigur, la toată povestea se adaugă personajele fermecătoare, caraghioase, oglinzi ale obsesiilor pe care nici nu le conștientizăm.
*
In January we set off for the magical land of Cape Verde, where we discovered a whole new different world. I wrote here, in great detail, about the whole experience.
"La source invisible" which Schmitt writes passionately about makes you understand the connection we all have with our origins, how "home" is a state of mind and how the anxieties that we can't understand at all can be put at rest when we are true to ourselves. Of course, the entire story is filled with charming, funny characters, that mirror perfectly human obsessions or flaws, along with light, yet witty dialogues.
Februarie/ February
L-am citit pe îndelete pe Kusturica în cartea asta aproape biografică, aproape sinceră, profund balcanică, dar frumoasă. Am început-o acum multă vreme, dar cumva am lăsat-o deoparte pentru că nu era momentul potrivit. M-a emoționat, m-a înfuriat, m-a făcut să-l detest și să îmi placă totuși în continuare, să mă intrige și în final, să rămân atașată cumva de pasaje din carte la care să mă întorc cu plăcere.
*
In February I had appendicitis and so I had to be in "lockdown" at home, without knowing that the real lockdown of the year was just around the corner.
I've read Kusturica leisurely with this almost biographical book, almost
sincere, deeply Balkan, but just beautiful. I started it a long time ago, but
somehow I put it aside - most probably it wasn't the right time back then. But now - it moved me, it intrigued me, it infuriated me, it made me hate him at times, but then growing to like him again, and in the
end, somehow I remained attached to passages from the book to which I like to get back from time to time.
Martie/ March
În martie pandemia a început să fie serioasă și în Europa, am muncit mult și am căutat să înțeleg și să mă adaptez.
Cartea soților Pease a fost o lectură ușoară, în momente în care căutam relaxarea cu orice preț. Știam deja multe părți din ea, din tot felul de lecturi adiacente, dar m-a binedispus, mi-a confirmat niște ‘credințe populare’ și desigur m-a făcut să mă gândesc la multiplele feluri în care a evoluat lumea (și implicit lumea relațiilor în ultimii 20 de ani de când a apărut cartea).
*
In March, the pandemic started to be taken seriously in Europe as well. I worked hard while trying to get a grasp of what’s going on around me and adapt.
The Peases’ book was an easy read, at a time when I was looking for relaxation at all costs. I already knew many parts of it, from all sorts of adjacent readings, but it kept me in a good mood, it confirmed some 'popular beliefs' and of course it made me think of the many ways the world has evolved (and implicitly the world of relationships) in the last 20 years since the book was published.
Aprilie/ April
Sapiens era o ‘datorie’ mai veche pe lista mea de lecturi. Așa că în primăvară a fost momentul potrivit să o reiau, să o disec și să văd de ce a creat atâta vâlvă. E, cu siguranță, o carte pe care orice om ar trebui să o citească în viața sa (de preferat cât mai devreme posibil). E o carte care te face să realizezi că ești un grăunte în acest timp enorm, te face să vezi lumea de la o mare distanță, dar te și provoacă să gândești mai serios lucrurile, viitorul dar și istoria. În plus, a propus și raționamente cu care nu am fost neapărat de acord și cred că tocmai ăsta a fost marele câștig al lecturii - un punct de vedere solid, diferit, dar contrar perspectivei mele.
*
In April we celebrated Easter and my birthday just the two of us, away from home, from family and friends. We were locked at home and so we tried to stick to some small traditions that made us feel the festive atmosphere.
Sapiens was long overdue on my reading list. So spring was the right time to pick it up, dissect it and see why it created so much fuss. It is definitely a book that everyone should read in their life (preferably as early as possible). It is a book that makes you realize that you are just ‘dust in the wind’, it makes you see things from afar, but it also challenges you to think more seriously about all aspects of life, humankind, the future, but also our history on this planet. In addition, he also presented several things that I did not necessarily agree with and I think that is exactly the most valuable part of this book.
Mai/ May
Mai a fost o lună tare grea - cu multe griji, multă muncă și nicio gură de aer proaspăt, niciun prilej să-mi încarc bateriile. Venea primăvară și o puteam simți cel mult în grădină. Îmi lipseau oamenii, interacțiunea, viața mea cu toate ale ei.
M-am întors la Chernobîl, cartea cruntă a Svetlanei Alexievich, pe care inițial am citit-o într-o traducere în engleză care mi s-a părut că i-a ciopârțit tot sufletul. Așa că am încercat traducerea în limba română și am reușit să simt mai bine puterea fiecărui dialog în parte. Eu cred că aș include-o alături de ‘Homo Sapiens’ în lista lecturilor esențiale pentru viață.
*
May was yet another tough month - with a lot of worries, a lot of work and not even a breath of fresh air, no opportunity to recharge my batteries. Spring was coming and I could feel it in the garden at most. I missed the people, the interaction, my life as it used to be.
I got back to Chernobyl, Svetlana Alexievich's powerful book, which I had originally read in an English translation that seemed unable to portray the real souls of those people who lived Chernobyl one way or another. So I tried the Romanian translation and I managed to relate better to every character’s story. I think I would include this book alongside ‘Homo Sapiens’ in my list of essential readings in life.
Iunie/ June
În iunie am putut ieși din nou, a fost ca o revenire a soarelui și pentru că am fost pentru prima dată la Haga și am ajuns și la Mauritshuis, cartea asta care explică scurt și succint curentele artistice, formele și manifestările fiecărei perioade a fost binevenită - ca punct de plecare, reîmprospătare a memoriei, dar și descoperirea că preferințele mi s-au mai schimbat în ultimii ani.
Cartea asta pe lista mea marchează totodată și unul dintre cei mai bogați ani în muzee și galerii în care am ajuns (pe lângă Mauritshuis, Galeriile Uffizzi și Rijksmuseum, am intrat în câteva galerii mai puțin faimoase și în Italia și în Corsica și n-am regretat deloc).
*
In June we have been able to go out again, it was like a return of the sun and because we went to The Hague for the first time and took a day to see also Mauritshuis, this book that briefly but very clearly explains the artistic movements, forms and manifestations of each period was more than welcome - as a starting point, for refreshing my memory, but also for realising how my preferences have changed in recent years.
This book on my list also marks one of the richest years in museums and galleries visited (in addition to the Mauritshuis, the Uffizzi Galleries and the Rijksmuseum, I entered several less famous galleries in Italy and Corsica and I had only pleasant surprises).
Iulie/ July
Iulie a fost momentul aventurii Strasbourg - sudul Franței - Corsica - Firenze - Nordul Italiei.
Am găsit la un anticar în Strasbourg cartea asta a Ludmilei Ulitskaia și cum îmi doream de ceva vreme să citesc ceva scris de ea, am cumpărat-o imediat. M-a cucerit iremediabil prin ironii fine, povestiri întortocheate, relații neconvenționale și mai ales un tâlc ascuns. Din nou, apartenența sau mai bine zis legătura cu ‘acasă’ e atât de clar și dureros evocată. Aproape ca la Schmitt, dar cu alte metafore.
La finalul lunii, am ajuns înapoi în Bruxelles unde am făcut cununia civilă și având grădina plină de oameni dragi și faini am simțit o mulțumire și o forță ca în ultima pagină din Funeralii Fericite.
*
July was the moment of the adventure Strasbourg - Southern France - Corsica - Florence - Northern Italy.
I found this book by Ludmila Ulitskaia at an antique shop in Strasbourg, and since I had wanted to read something written by her for some time, I bought it immediately. She seduced me immediately with fine ironies, twisted stories, unconventional relationships and especially a hidden meaning in every simple detail. Again, belonging or rather the connection with ‘home’ is so clearly and painfully evoked. Almost like Schmitt, but with other metaphors.
At the end of the month, I arrived back in Brussels where we had done our civil marriage ceremony and having a garden full of great beautiful friends was such a sign of hope and joy as on the last page of the book.
August
Am continuat să fiu sub magia Ludmilei Ulitskaia, iar după 10 zile ‘de miere’ în Sicilia, am ajuns - forțați de împrejurări - în România. Am profitat de prima ocazie să intru într-o librărie și să mă mai aprovizionez cu ceva cărți în limba română, printre care și povestea Soniecikai și ‘Minciunile femeilor’. Deși ultima povestire nu m-a captivat atât de tare, pe Soniecika am îndrăgit-o de la prima pagină. M-am atașat enorm de ea și a fost o carte din aceea pe care o citeam cu nesaț dar în același timp nu voiam să se termine vreodată...
*
I continued to be under the spell of Ludmila Ulitskaya, and after 10 days of ‘honeymoon’ in Sicily, we arrived - forced by circumstances - in Romania. I took the first opportunity to enter a bookstore and stock up on some books in Romanian, including the story of Soniecika and ‘Women’s Lies’. Although the last story didn't captivate me that much, I fell in love with Soniecika from the first page. I became very attached to her and her story and it was one of those books that I read insatiably but at the same time wanting it to never come to an end ...
Septembrie/ September
Septembrie a fost cea mai dificilă perioadă din tot anul ăsta teribil. În România, în situații și locuri complicate, lucrând de la distanță și trăind totul într-un ritm infernal, am vrut să găsesc în cartea lui Paraschivescu alinare.
Am găsit povestiri relaxate, blânde și vesele pe alocuri. Dulci-amărui paginile ei nu s-au dovedit ce aveam eu nevoie, dar tot mi-au lăsat câteva imagini drăgăstoase în minte.
*
September was the most difficult period of this terrible year. In Romania, in complicated situations and places, teleworking and living everything in a fast-paced rhythm, I wanted to find relief in one of the latest books of Radu Paraschivescu.
I found in this one very relaxed, gentle and cheerful stories. Most of the bittersweet pages didn't turn out to be what I was looking for, but they still left some lovely images in my mind.
Octombrie/ October
În octombrie teribilul a continuat și în proporții mai mari și cu implicații mai grele.
‘Inimi cicatrizate’ e o carte cu și despre durere. Cum a trăit și simțit Blecher, cum simt oamenii atunci când se simt înfrânți sau când pierd cu inima. Este o abundență de termeni care mai de care mai expresivi în cartea asta, care reușește practic să transmită dincolo de hârtie, de cuvinte, de senzații - pur și simplu îți face cunoștință cu structura durerii.
*
In October, things didn’t seem to get any easier, so it was anither rough time, when I started reading Blecher.
‘Scarred Hearts’ is a painful book about pain. It’s all about how Blecher lived and felt, how people feel when they are defeated or when their hearts are lost. There is an abundance of exquisitely expressive terms in this book, which practically manages to convey the gloomy atmosphere beyond paper, words, sensations; it simply introduces you to the entire structure of pain.
Noiembrie/ November
Noiembrie și reîntoarcerea acasă. O carte clasică primită în dar a fost exact ce trebuia să redescopăr puterea binelui, umanitatea și mai mult, un lucru pe care l-am învățat demult (dintr-o altă carte cel mai probabil) dar pare că-l pierdusem în memorie: “hold tight to the human inside you and you’ll survive”.
*
November was about getting back to Belgium, to my home here and phisically at work. A classic book received as a gift was exactly what I needed to rediscover the power of good, humanity and something more, something I’ve learned a long time ago (most likely from another book) but seemed burried in my lost memories until Harper Lee’s book: “hold tight to the human inside you and you’ll survive”.
Decembrie/ December
Și în decembrie am citit cărți în dar. Poezie, poezie belgiană, ceva nou și inedit pentru mine. Dar ca un soi de armistițiu cu țara gazdă pe care încă nu pot spune că o îmbrățișez cu drag. În același timp, o formă de a reveni la înțelesurile prinse în versuri în speranța că voi regăsi și eu felul de-a ordona versurile poeziilor mele.
*
In December I also read books that I got as gifts. But most of all - poetry, Belgian poetry, something new and original for me, but more as a kind of truce with my current host country that I still can't say I fully embrace with love. At the same time, I saw this as a way to remind myself of the infinite possibilities that the verses give us - to interpret them and to find the means towards one’s own forms of poetry. Perhaps this was not only my ending of 2020, but my commitment to restart writing poems.
