duminică, septembrie 7

Mai multe uși, mai mult deranj/ More Doors, More Bother

Timpul a trecut și el năuc, iar eu eram din ce în ce mai debusolată cu privire la toate etapele pe care le parcurgeam pentru a ajunge acolo, în inima Franței, unde visasem atâta vreme să învăț și să trăiesc noul, culoarea și frumosul...

Așa că un alt punct pe ordinea de... vară pierdută printre documente a fost dosarul de înscriere, ce trebuia trimis la Lyon. Documentele necesare erau: o copie după cartea de identitate, formularul completat pe site, semnat de coordonatorii Erasmus de la facultatea mea, un contract denumit ”Learning Agreement”, în care am trecut cursurile pe care am ales să la urmez și o copie după cardul de sănătate european. În schimb, am aflat că în România, Casa de Asigurări de Sănătate nu elibera carduri, ci doar adeverințe provizorii. Așadar, după ce îndrumătorii Erasmus de la SNSPA m-au sfătuit să vorbesc cu cei din Franța, iar cei din Lyon mi-au spus că nu este posibil așa ceva, că am nevoie de card și ei nu au mai întâlnit o astfel de situație, m-am decis să atașez în dosar și o traducere a adeverinței pentru a fi totul în regulă. Și a fost.

Pe de altă parte, alegerea cursurilor nu a fost deloc ușoară: nu doar pentru că erau foarte multe cursuri de păreau cu adevărat interesante, dar și pentru că trebuia să cauți cu mult curaj o grămadă de informații despre fiecare în parte: număr de credite, locul și ora desfășurării, eventuale restricții pentru studenții Erasmus, precum și semestrul în care erau predate. Astfel, avantajul este că poți alege cursuri de la toate facultățile universității (fiind doar facultăți cu profil umanist sau de arte) și din toți anii, în schimb trebuie să corespundă semestrul - dacă eu studiez primul semestru din anul II, îmi pot alege cursuri din primul semestru al anului I, III sau chiar al unui an de master.

În plus, data limită la care trebuiau primite dosarele la Université Lumière Lyon 2 era 31 mai. În cazul nostru (al meu și al colegelor mele de la SNSPA), dosarele au fost trimise prin poștă cu aproximativ două zile mai devreme de data limită, așa încât pe 7 iunie, cei din Franța ne-au scris alarmați că dosarele noastre de înscriere lipsesc și mai avem la dispoziție doar o săptămână în care am mai putea să ne înscriem.

Din fericire, au ajuns la timp toate documentele noastre și am scăpat și de aceste emoții. Problema a fost că ajungând foarte târziu actele noastre, noi nu am mai primit locuri la cămin (acestea sunt puține și se distribuie în ordinea în care sunt primite aplicațiile). Așa că am fost nevoită să mai aștept o lună, cu sufletul la gură, data de 23 iulie, când primeam mail cu eventuale camere rămase libere. Din nou, sub dictonul ”primul venit, primul servit”, mi-am ales repede o cameră din cele trei rămase disponibile, am scanat și trimis pe mail cererea mea și am reușit să primesc o cameră cu baie proprie și bucătărie comună pentru 252€ pe lună. Asta a însemnat o mare bucurie pentru mine și o reală ușurare, pentru că închirierea unei camere în Lyon, într-un apartament, împreună cu alți doi colegi depășește 400€ pe lună.

După tumultul actelor, înscrierilor și tuturor planurilor pentru plecarea mea în Franța, nu-mi mai rămăseseră de rezolvat decât găsirea biletului de avion, semnarea contractului Erasmus și pregătirea bagajelor. Și nu în ultimul rând, trebuia să închid ochii, să-mi deschid sufletul, și să mă las uimită...

***

Time had dazzlingly passed by, and I was more and more puzzled by all the steps I had to follow on my way to France’s heart, where I dreamt for so long to experience the new, the colour, and the beauty…

So another point on this summer’s list was the application I has to send to Lyon. The necessary documents were: a copy of my ID, the filled in website form, signed by the Erasmus coordinators from my university, a contract called “Learning Agreement”, in which I said what modules I wanted to follow, and a copy of my European Health Insurance Card. The only thing was that I found out that in Romania, the National Health Insurance House wasn’t emitting cards anymore, just temporary certificates. So, after the Erasmus people from SNSPA advised me to talk to the people in France, and the guys in Lyon told me it was not possible, and that I absolutely needed a card, I decided to attach a translation of the certificate in my application, so it would all be all right. And it was.

On the other hand, picking my modules wasn’t easy at all. Not only because there were so many seemingly interesting modules, but also because you needed a lot of courage to find all the necessary information: the number of credits, the time and place, any restrictions for Erasmus students, and, also, the semester in which they were taught. This way, the advantage was that I could pick modules from all the university’s schools (being only humanist or art schools), and from all years, but only if the semesters corresponded, i.e. if I study in the first semester of the second year, I can pick modules from the first semester of the first year, second year, or even a master’s year.

Plus, the deadline by which all of the applications had to be received at Université Lumière Lyon 2 was the 31st of May. In our case (and of my fellow students from SNSPA), the applications were sent with only two days to spare, and so, on the 7th of June, the people in France wrote to us, quite alarmed, that our applications were missing, and that we only had one week left to send them.
Happily, all our documents were received on time and we left this behind us as well. The problem was that, having our documents received late, we didn’t get any places in the halls of residence (there are few and distributed in the order of receiving the applications). 

So I had to breathlessly wait another month, until the 23rd of July, to get an e-mail with any rooms that might be available. Again, on a first-come-first-served basis, I quickly picked one of the three remaining rooms, scanned and sent my accommodation application and I managed to receive an en suite room with a common kitchen for 252€ per month. This was a great joy and relief for me, because renting a room in Lyon, with two other people, would have cost in excess of 400€ per month.

After the ordeal with the paperwork, applications and all the plans for my departure in France, I only had to find a plane ticket, sign the Erasmus contract, and get my luggage ready. And last but not least, I had to close my eyes, take a deep breath, and let myself be amazed…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu