joi, martie 31

Depărtare



În lumea mea secretă,
păsările nu au aripi şi nu ştiu să zboare,
ci înnoată, sărmanele, în adâncimi albastre;
ceasul nu ştie să arate
decât ora exactă - fără minute
şi fără secondări intule;
cerul e limpede ca apa mării...încât
nu mai ştiu unde e cerul şi unde - marea.

În lumea mea secretă,
iarba nu creşte niciodată în exterior,
ci se ascunde în pământul rece
- îi e ruşine de lumea de-afară;
aici, zilele se numesc toate la fel - timp
şi curg în mod egal în infinit.

În lumea mea secretă
şi preţul lucrurilor e altul:
un copac valorează cât un om,
iar o viaţă, o viaţă costă o dragoste.

Mi-e bine în lumea mea,
cu o ordine nefirească a cuvintelor,
pentru că, lucrurile sunt, de fapt,
în înlănţuirea corectă.

2 comentarii: